MERA - dr.ing.Ioan Mina Sava

Din septembrie o sa apara OIRA

2011-07-08T12:53:00.003+03:00

http://www.oiraproject.eu/front-page-ro

O noua viziune in Europa privind evaluarea de riscuri de SSM ? De fapt este raspunsul la cerintele miilor de microintreprinderi care doresc sa-si faca evaluarea de riscuri cu forte proprii.
Este foarte bine si poate acest concept o sa schimbe mentalitatile româneşti, intrate şi în practica de control a ITM-urilor,prin care :
O evaluare de riscuri este bună numai dacă este făcută de o persoană cu instruire de un anumit tip (contra cost bineînţeles) şi după o metodă tabu,metoda INCDPM.

Am publicat si pe Scribd....public si aici Metoda de Evaluare a Riscurilor de SSM - MERA

2011-02-10T17:12:00.003+02:00

Prezentare mera 2010 rom

View more presentations from Radu Sava.

ASRO a tradus ISO 31000

2011-02-08T15:04:00.003+02:00

ASRO A ADOPTAT STANDARDUL SR ISO 31000:2010 PENTRU MANAGEMENTUL
RISCULUI

Noul standard internaţional ISO 31000, va sprijini organizaţiile de orice tip în gestionarea
într-un mod eficient a riscurilor.

Standardul ISO 31000 conţine principiile, cadrul şi cerinţele necesare derulării unui proces
de management al oricărei forme de risc, într-un mod transparent, sistematic şi credibil în
cadrul domeniului de aplicare.

În actuala situaţie economică, standardul ISO 31000 a fost aşteptat de către industrie,
comerţ, instituţiile publice şi private pentru a contribui la procesul de identificare a celor mai
bune soluţii pentru ieşirea din criză.

Standardul recomandă ca organizaţiile să implementeze şi să îmbunătăţească în mod
continuu procesul de gestionare a riscurilor, ca o componentă integrantă a sistemului de
management.

ISO 31000 este un document practic, care urmăreşte să ajute organizaţiile în curs de
dezvoltare în abordarea riscurilor iminente. Pentru acest standard organizaţiile nu pot
solicita certificare. Prin implementarea ISO 31000, organizaţiile pot compara practicile lor de
gestionare a riscului, cu un punct de referinţă recunoscut la nivel internaţional, oferind
principii sănătoase pentru un management eficient.

ISO 31000 a fost elaborat pentru a ajuta organizaţiile în:

Creşterea probabilităţii şi atingerea obiectivelor propuse
Încurajarea unui management proactiv
Conştientizarea necesităţii de a identifica şi trata riscurile ce pot să apară în cadrul organizaţiei
Identificarea mult mai rapidă a oportunităţilor şi ameninţărilor
Respectarea cerinţelor legale, a reglementărilor şi normelor internaţionale
Îmbunătăţirea raportărilor financiare
Îmbunătăţirea guvernării
Creşterea încrederii părţilor interesate
Crearea unei baze fiabile pentru procesul decizional şi de planificare
Îmbunătăţirea controalelor
Alocarea şi utilizarea în mod eficient a resurselor pentru îndepărtarea riscurilor
Îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei operaţionale
Îmbunătăţirea cerinţelor de siguranţă, de protecţie a mediului şi de sănătate
Reducerea pierderilor
Îmbunătăţirea flexibilităţii organizaţionale.

ISO 31000 poate fi aplicat în organizaţiile publice, private, întreprinderi, asociaţii etc.

Documentele vor fi utile pentru:

Responsabilii în cadrul organizaţiilor cu managementul riscurilor;
Persoanele care au nevoie să se asigure că o organizaţie îşi controlează situaţiile de risc;
Evaluatorii externi ai practicilor de management al riscurilor;
Experţilor de standardizare, responsabililor cu elaborarea procedurilor, a ghidurilorsau codurilor de practică cu privire la managementul riscului.

Sfaturi europene pentru substante chimice periculoase

2011-01-25T15:37:00.001+02:00

Sursa:http://osha.europa.eu/ro/topics/ds/advice_risk_assessment

Pentru a proteja lucrătorii de substanţele periculoase, angajatorilor din Europa li se impun, prin lege, următoarele:

să realizeze o evaluare a riscurilor
să ia măsuri pentru a elimina sau a reduce riscurile identificate, şi
să monitorizeze situaţia în mod regulat, evaluând eficacitatea măsurilor de prevenire, cercetând orice incidente, reclamaţii sau probleme de sănătate raportate de lucrători, şi revizuind evaluarea riscurilor atunci când există schimbări în procedura de lucru, când se introduc substanţe chimice noi sau când se adoptă procese noi, şi în caz de accidente sau îmbolnăviri.

O evaluare a riscurilor nu este decât o examinare atentă a ceea ce poate produce vătămări oamenilor la locul de muncă, pentru ca angajatorii să poată aprecia dacă trebuie să se facă mai mult pentru a feri oamenii de vătămări sau îmbolnăviri. O evaluare a riscurilor implică identificarea pericolelor şi apoi evaluarea gravităţii riscurilor implicate, luând în considerare măsurile de protecţie existente. Rezultatele unei evaluări corecte a riscurilor ar trebui să ajute utilizatorii să aleagă cele mai potrivite măsuri de prevenire pentru ei.

Există o serie de modele dezvoltate de statele membre pentru a asista IMM-urile la realizarea evaluării riscurilor.

O simplă evaluare a riscurilor pentru substanţele periculoase ar presupune:

Inventarierea substanţelor periculoase folosite la locul de muncă şi a celor generate de procesele de lucru.
Colectarea informaţiilor (de exemplu, din fişele cu date de securitate) privind vătămările pe care le pot cauza aceste substanţe.
Evaluarea nivelurilor de expunere la substanţe şi analizarea tipului, a intensităţii, duratei, frecvenţei şi apariţiei expunerii lucrătorilor, inclusiv efectele combinate ale substanţelor periculoase.
Clasificarea riscurilor în ordinea gravităţii pentru a ajuta la întocmirea unui plan de acţiune. Planul de acţiune ar trebui să cuprindă etapele care vor fi parcurse, în ordinea priorităţii, pentru a reduce riscurile pentru lucrători.

Locurile de muncă se schimbă şi se poate întâmpla ceva rău. Pentru a avea certitudinea că lucrătorii sunt încă protejaţi, este necesară o monitorizare regulată a normelor privind sănătatea şi securitatea. Aceasta cuprinde examinarea incidentelor, reclamaţiile lucrătorilor şi problemele de sănătate.

inceput de comunicare in SSM prin e-mail

2010-11-28T11:56:00.002+02:00

Sanatatea si Securitatea in Munca este un domeniu indispensabil oricarui tip de activitate.Daca muncesti sau faci ceva trebuie sa sti si cum sa te feresti de neplaceri sau accidentari.Este un lucru bun ca la noi sunt deja persoane care sunt interesate de domeniu si vor sa comunice ca sa schimbe ceva in bine.
Iata un inceput timid de comunicare...care consider ca nu va fi ultimul:

Raspuns la un e-mail

Buna ziua
Ma bucur pentru ca m-ai contactat,in tara sunt mai multi oameni competenti in domeniu dar foarte putini comunica sau sunt deschisi spre colaborare,multi considerea acest tip de experienta un tabu.

Domeniul de SSM este destul de vast si specializat in functie de activitatea pusa in discutie,din pacate la noi se confunda si se considera suficient,cu cu simpla cunoastere a unui set de acte normative in vigoare.

Angajatorii romani nu investesc in acest domeniu pentru ca nu sunt constientizati si nu au o cultura de SSM adecvata si ceeace este mai rau nu le prea pasa de soarta proprilor salariati. Majoritatea angajatorilor devin constienti de fenomen numai dupa de sunt implicati ca raspundere in cazul unor accidente de munca....

Ce-i de facut? Sunt doua cai: constinetizarea prin instruire si formare (aici este vorba de alocare de resurse de timp si bani proprii) sau constientizarea prin constrangere (unde Inspectia Muncii ar trebui sa-si faca treaba in mod real si sa aplice amenzi). In nici un caz nu trebuie aplicat principiul "merge si asa" sau "daca am lucrat pana acum asa si nu s-a intamplat nimic..."

Este important sa fie cunoscute si aplicate ca atare si nu in stil "romanesc" directivele Europene si cerintele de management din standardul OHSAS 18001,comunicarea si schimbul de ideei in domeniu prin toate canalele existente la ora actuala.

Toate cele bune

dr.ing.Ioan Mina Sava

www.radusava.home.ro

www.mera-sava.blogspot.com

În data de 26 noiembrie 2010, 22:01, Fratila Doru a scris:

Buna ziua stimate domn prof.dr.ing.Mina .

Ma numesc Dumitru Fratila ,locuiesc in Sibiu, de profesie inginer, si indeplinesc conditiile de pregatire in domeniul SSM nivel superior.

Acum cateva seri am aflat ca sunt oameni pasionati si specializati ( ca dvs.) in domeniul SSM la nivel national.

Va marturisesc ca sunt pasionat de domeniul sanatare si securitate ocupationala, dar din pacate (pentru angajati) la noi in tara, angajatorii romani,nu "investesc" (zic eu) suficient in domeniul asigurarii sanatatii a propriilor angajati .

Ma intreb, cand se va pune accent si la noi pe investitia in acest domeniu ?

Va multumesc pentru timpul acordat .

Cu stima Dumitru Fratila .
....................................................................................
Buna seara domnule Mina , vreau sa va multumesc in primul rand pentru timpul alocat de a-mi raspunde la e-mail.Ca activitate profesionala mi-am desfasurat activitatea in domeniul industrial, ca operator ,iar apoi
dupa finalizarea facultatii de Inginerie , sunt auditor de produs/proces conform standard de calitate TS.

In paralel am absolvit un curs de instruire in domeniul SSM (40 ore)in urma caruia sunt "Reprezentant din partea lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM".

Dupa finalizarea universitatii , am absolvit un curs post universitar de "Evaluator de riscuri " si
un program de Master in domeniul SSM.Incepand cu luna Ianuarie 2011 , intentionez sa-mi deschid serviciu extern PFA.Sunt constient ca este o concurenta "acerba" in domeniu bazata pe "anumite interese de grup", dar cred totusi , ca mai sunt si angajatori care vor sa realizeze ceva "asa cum trebuie"(stiti la ce ma refer).

Cu rugamintea de a mai fi deschis si in viitor la anumite sfaturi pentru mine va multumesc pentru timpul alocat de a citii acest e-mail scris de o persoana "anonima" in domeniul , dar care intradevar este pasionata de aceasta stiinta ."mentionez ca am plecat din randul operatorilor, si inteleg foarte bine frustrarea si nemultumirea lor vizavi de conditile de lucru oferite de angajatorii romani"

Cu stima Dumitru Fratila .

2010-10-19T15:31:00.001+03:00

Bune practici de securitate şi sănătate în muncă

Controlul energiilor periculoase cerinţe de bună practică

Dr.ing.Sava Ioan Mina

Procedura LO-TO (Lockout/Tagout) - procedura de încuiere şi etichetare

În practica operaţiilor industriale şi activităţilor cu maşini sau echipamente tehnice pot să apară situaţii în care este necesar accesul omului în anumite zone, unde pot să se manifeste accidental energii periculoase,care să pună în pericol integritatea corporală sau viaţa acestuia.

Reglementările normative de securitate şi sănătate în muncă din Romania nu au recomandat o procedura standard pentru tratarea unor astfel de situaţii.

Pentru aplicarea unei proceduri ordonate de încuiere/etichetare trebuie să existe un astfel de document,elemente şi dispozitive de încuiere şi etichete de avertizare special marcate ,destinate acestui scop,precum şi persoane conştientizate şi instruite corespunzător.

Ce sunt energiile periculoase?

 Acelea care pot să apară în timpul intervenţiilor la maşini, echipamente sau utilaje datorită:

• pornirii neaşteptate a lor;

• pierderilor sau punerii în libertate neaşteptate, şi care pot cauza vătămări persoanelor expuse direct

Care sunt energiile periculoase?

 Electrică (tensiune, curent, statică)

 Mecanică (părţi în mişcare translaţie,rotaţie)

 Hidraulică (jeturi, flux de lichide)

 Pneumatică (jeturi, fluxuri de gaze)

 Chimică (fluxuri sau degajări de substanţe periculoase)

 Laser

 Termică (radiaţii, suprafeţe fierbinţi…)

 Nucleară (radiaţii nucleare)

 Alte

Cele 5 cauze principale ale vătămărilor LO-TO

 Neoprirea echipamentelor

 Nedeconectarea de sursa de energie

 Nedisiparea energiilor reziduale

 Pornirea accidentală

 Necurăţirea locului după intervenţie

Primele sfaturi

 Nu vă încredeţi niciodată în simţuri pentru a spune că într-un spaţiu al echipamentelor nu este periculos

 Nu puteţi şti dacă altă persoană nu cuplează sau porneşte echipamentul în mod neaşteptat

 Acei care ignoră sau minimalizează pericolul la care se expun la lucrul în spaţii unde pot interveni energii periculoase se expun la vătămări serioase sau chiar moarte

Alte aplicaţii neacoperite de definiţie

 Ajustările şi reglajele uşoare care se fac în mod curent, repetat sau cu rutină la echipamentele în funcţiune la care sunt asigurate măsuri alternative de protecţie sau siguranţă

 Intervenţiile la echipamentele la care este evidentă scoaterea cordonului din priza de energie electrică de către executant

 Operaţiile de făcute direct la unele sisteme de transmisie energetică (gaze, abur, apă pe conducte sub presiune)

Ce riscuri trebuie să fie evaluate

 La intrarea sau accesul în spaţiul în care se pot manifesta energiile periculoase pentru asigurarea condiţiilor normale de intervenţie

 Legate de alte pericole sesizate şi riscurile asociate lor în spaţiu sau vecinătatea lui

 Legate de condiţiile organizatorice (dispozitive de închidere şi avertizare de securitate, asigurarea cu EIP, sarcina de muncă, lipsa de instruire, starea fizică a executanţilor…)

Alte evaluări preliminare necesare

 Tipul de teste şi măsurători pentru permiterea intrării dacă atmosfera din interiorul utilajului o cere

 Numărul de muncitori minim necesar şi atribuirea de responsabilităţi

 Dacă spaţiul a fost bine ventilat sau aerisit înaintea intrării persoanelor

 Echipamentul individual de protecţie al fiecărei persoane în parte

 Dispozitive, scule ,sisteme de siguranţă specifice necesare operaţiilor

 Proceduri şi echipamente pentru situaţii de urgenţă

Controlul energiilor periculoase

Este necesar pentru efectuarea în siguranţă a operaţiilor de mentenanţă, intervenţie la maşini şi echipamente la care există pericolul punerii în funcţiune accidentale, neaşteptate sau unde pot scăpa necontrolate energii stocate ce pot produce vătămări persoanelor care intervin

Angajatorii trebuie să stabilească proceduri pentru izolarea maşinilor şi echipamentelor de sursele lor de energie şi să fixeze elemente de închidere sau avertizări potrivite la dispozitivele de izolare energetică

 Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive care să nu permită pornirea accidentală în perioada în care este în stare de repaus pentru revizii,reparaţii sau alte lucrări;

 Pe perioada efectuării reparaţiilor se vor utiliza indicatoare de securitate atât pentru interzicerea cuplării la sursele de energie,cât şi pentru interzicerea punerii în funcţiune a echipamentelor tehnice la care s-a intervenit.

 Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive destinate separării de orice sursă de energie

 Dispozitivele trebuie să poată fi identificate cu uşurinţă

 Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru angajaţii în cauză

Procedura LO-TO cerinţe

• Program scris care să includă proceduri specifice scrise pentru fiecare echipament tehnic care are posibile astfel de probleme

• Instruire şi antrenare specifică salariaţilor

• Analizare şi revizuire periodică a procedurii

Responsabilităţi angajator

 Stabilirea unui program de control al energiilor periculoase

 Stabilire proceduri de control pentru maşinile şi echipamentele ce pot fi în situaţia de manifestare necontrolată a energiilor periculoase

 Instruire adecvată pentru salariaţi

 Inspecţii periodice a modului de respectare a procedurilor de control

Aplicabilitatea procedurii LO-TO

 La operaţiile de service,intervenţie, mentenanţă când unui salariat i se cere să intre cu orice parte a corpului său într-o zonă sau o parte a unei maşini care poate fi pusă neaşteptat în funcţiune

 În timpul funcţionării normale a unui echipament tehnic dacă:

• se cere să îndepărteze sau să bypaseze o protecţie sau orice dispozitiv de securitate

• unui salariat i se cere să intre cu orice parte a corpului său într-o zonă periculoasă a unui echipament tehnic aflat în ciclul de funcţionare

Excepţii de la procedura LO-TO

 Lucrul la echipamente alimentate electric care se pot scoate din priză şi la care controlul acestei operaţii aparţine executantului

 Operaţiile directe pe sistemele de transmitere sau distribuţie în funcţiune, a unor substanţe ca gaze,abur,apă sau produse petroliere sau pe conducte sub presiune unde:

• Continuitatea funcţionării este esenţială

• Oprirea sistemului este impracticabilă,sau

• Se utilizează proceduri de lucru şi metode care asigură protecţia

 Operaţiile minore de schimbare scule sau ajustări care se fac cu rutină, repetat pentru funcţionarea unor echipamente la care se iau măsuri alternative de protecţie

 Intervenţiile la instalaţiile electrice la care se aplică norme şi prescripţii specifice

 Situaţii din construcţii,agricultură sau transport marin reglementate altfel

Alte cazuri exceptate în procedură:

• Echipamentul nu are potenţial de acumulare de energie

• Echipamentul are o singură sursă de energie periculoasă

• Izolarea sursei de alimentare cu energie asigură deenergizarea completă

• În timpul mentenanţei maşina este izolată şi încuiată

• Un singur lacăt asigură condiţia de încuiere

• Operaţia de mentenanţă nu crează pericole pentru alţii

• Nu au fost evenimente legate de punerea în funcţiune neaşteptată a echipamentului respectiv

Definiţii utilizate în procedură

 Persoană autorizată: o persoană instruită cu procedura LO-TO care încuie şi pune avertizoare la maşini şi echipamente în scopul efectuării unor operaţii de service sau întreţinere

 Persoană afectată: o persoană la care sarcina de muncă îi cere să opereze sau utilizeze un echipament la care serviciile de intervenţie se desfăşoară sub regimul de încuiere / avertizare

 Echipamente de izolare energetică: mecanisme care pot întrerupe şi previn transmiterea sau degajarea energetică şi la care se pot ataşa elemente de încuiere / avertizare

(Includ întrerupătoarele manuale, contactoare, conectoare, ventilele, vanele, sistemele de blocare sau altele cu acest

 Încuierea: plasarea unui element de încuiere la dispozitivele de izolare energetică pentru a se asigura că echipamentul controlat nu poate fi operat decât numai după îndepărtarea elementelor de încuiere

 Avertizarea: plasarea unor etichete de avertizare vizuală la un element de încuiere sau de izolare energetică cu scopul de a indica starea echipamentului şi că nu poate fi operat decât după îndepărtarea elementelor de încuiere sau terminarea lucrării de intervenţie

Paşii procedurii de control LO-TO

• 1.Anunţarea şi informarea salariaţilor

• 2.Pregatirea pentru oprire

• 3.Oprirea funcţionării echipamentului

• 4.Izolarea energetică a echipamentului

• 5.Aplicarea elementelor de încuiere/avertizare

• 6.Eliberarea energiilor acumulate

• 7.Verificarea stării de izolare energetică

• 8.După terminarea lucrului îndepărtarea elementelor de încuiere/avertizare

Pentru îndepărtarea stării de LO-TO la terminarea lucrărilor:

• Inspectează zona de lucru pentru îndepărtarea celor nenecesare

• Plasează oamenii în poziţii sigure şi atenţionează-i

• Se îndepărtează elementele de încuiere/avertizare de către persoana care le-a pus

Îndepărtarea elementelor de încuiere/avertizare dacă persoana autorizată nu este disponibilă?

• Se verifică dacă persoana autorizată se află în întreprindere

• Se fac eforturi rezonabile de informare a acesteia

• Asiguraţi-vă că aceasta ştie de îndepărtarea elementelor înainte de repunerea în funcţiune

De-energizarea Echipamentelor

 Se opreşte maşina sau echipamentul

 Se izolează maşina sau echipamentul de la sursele de energie

 Se aplică elementele de încuiere şi etichetele de avertizare la dispozitivele de izolare energetică

 Se eliberează cu grijă orice acumulare energetică potenţial periculoasă sau energie reziduală

 Se verifică încă odată dacă echipamentul este perfect izolat energetic înainte de începerea lucrului

Re-energizarea Echipamentului

 Se asigură că toate părţile componente sunt intacte operaţional

 Se asigură că au fost îndepărtate persoanele care au intervenit de la echipament sau se află în poziţie sigură

 Se asigură că dispozitivele de încuiere şi elementele de avertizare sunt îndepărtate de la fiecare loc de amplasare de către persoana care le-a pus

Altă cerinţă

 In cazul în care un dispozitiv de izolare energetică nu are posibilitatea tehnică de a fi încuiat , programul de încuiere/avertizare prevede utilizarea unui sistem de avertizare vizuală bine stabilit şi măsuri de restricţionare a accesului neautorizat

 Utilajele construite după 1990 trebuie să fie prevăzute cu posibilitate de încuiere la dispozitivele de izolare energetică

Reguli de securitate pentru executanţi

 Nu intra în spaţii de lucru periculoase fără permisiune

 Convinge-te că atunci când intri eşti în siguranţă

 Urmează toate procedurile şi instrucţiunile de securitate

 Pleacă imediat de acolo dacă experienţa îţi spune că eşti în pericol şi raportează situaţia sau dacă te-ai vătămat

 Testează pericolele după prima funcţionare a utilajelor sau aparatelor folosite în interior

 Stai în alertă tot timpul nu considera că eşti protejat

 Concentrează-te asupra sarcinii ce o ai şi manipulează totul cu grijă, ca să scurtezi timpul de stat în SL

 Să ai echipamentele de intervenţie de urgenţă la îndemână (stingătoare, furtunuri cu apă, trusa de prim ajutor

 Comunică mereu cu supraveghetorul

Cerinţe pentru elemente de încuiere/avertizare

 Durabile: Elementele de încuiere avertizare trebuie să fie rezistente la mediul în care sunt montate, maximum de timp (coroziune,umiditate)

 Standardizate: Se cere standardizarea după culoare,formă sau mărime pentru a fi uşor recunoscute

 Rezistente : elementele de încuiere şi avertizare trebuie să fie solide pentru a minimiza posibilitatea de distrugere sau îndepărtare accidentală

 Identificabile: fiecare element de încuiere trebuie să permită identificarea persoanei care le-a montat sau a persoanei autorizate

 Personale: elementele de încuiere au regim controlat şi se atribuie numai persoanelor autorizate conform procedurii LO-TO, care:

 Păstrează cheile

 Nu înstrăinează cheile sau cifrul sub nici un motiv

 Răspund de aplicarea şi îndepărtarea lor

 Avertizoarele sunt etichete care trebuie să semnalizeze starea de PERICOL şi cuprindă interdicţii ca

 Nu porni

 Nu deschide

 Nu închide

 Nu pune sub tensiune

 Nu lucra

 Nu opera

 Nu îndepărta lacătul

 Etichetele avertizoare trebuie să semnalizeze starea de PERICOL şi să fie:

 Standardizate prin tipărire după mărime,format mesaj şi culoare

 Sunt Ne-reutilizabile

 Rezistente la intemperii

 Destul de solide ca să nu poată fi rupte sau îndepărtate prin smulgere/tragere

Inspecţii Periodice

 Angajatorul va inspecta periodic, cel puţin anual modul de aplicare a procedurii încuiere/avertizare

 Controlul îl va face o altă persoană autorizată diferită de cele care aplică procedura LO-TO la locul inspectat

 Se identifică deviaţiile sau nerespectările de procedură

 Unde se utilizează elemente de încuiere inspecţia se face în prezenţa persoanelor autorizate care le-au aplicat

 Inspecţia avertizoarelor aplicate se face şi în prezenţa persoanelor afectate

Antrenare şi comunicare

 Fiecare persoană autorizată va fi instruită pentru:

• Recunoaşterea surselor de energie periculoase aplicabile în activitatea lui

• Tipurile şi mărimea energiilor întâlnite la locul de muncă

• Metodele şi modurile de lucru necesare pentru a face izolarea energetică şi controlul ei

• Cunoaşterea locurilor unde se face izolarea energetică şi aplicarea elementelor de încuiere/avertizare

• Tipurile de elemente de încuiere/avertizare folosite,modul de aplicare

 Fiecare persoană afectată trebuie instruită cu conţinutul şi respectarea procedurii de control a energiilor periculoase

 Ceilalţi muncitori se instruiesc referitor la interdicţia pornirii sau alimentării energetice a echipamentelor care se află sub regimul de încuiere/avertizare

 Angajatorul va certifica şi consemna această instruire sub semnătura fiecărei persoane

Închidere/avertizare de către un grup

 Există situaţii în care pentru creşterea siguranţei unui grup care intervine să se ceară o încuiere multiplă

 Responsabilitatea primară pentru grupul de persoane care va lucra în condiţiile procedurii de încuiere/avertizare, o are persoana autorizată care a verificat izolarea energetică

 Celelalte persoane autorizate să lucreze pot fixa şi propriul lacăt la un dispozitiv de încuiere multiplă

Personalul extern

 Dacă se lucrează cu personal extern (contractanţi,subcontractanţi) la activităţi care necesită regim de încuiere/avertizare, contractorul va informa pe fiecare despre procedura de încuiere/avertizare aplicabilă acolo

Tipuri de încuietori

 Lacăte

 Încuietori pentru ventile cu bilă

 Încuietori pentru rozete

 Elemente de încuiere multiplă

 Specifice Electrice

 Elemente auxiliare de legare încuiere (lanţuri, cabluri, bride…)

Referinţe:

• www.doa.state.wi.us/dsas/risk

• Paul Schlumper, CSP, PE Georgia Tech Research Institute E-mail:paul.schlumper@gtri.gatech.edu

• Guidelines for controlling hazardous energz during maintenance and servicing, NIOSH sept,1983 USA

• The OSHA standard for The Control of Hazardous Energy (Lockout/Tagout), Title 29 Code of Federal Regulations ( CFR) Part 1910.147

• Center to Protect Workers’ Rights (CPWR) www.cpwr.com, NIOSH www.cdc.gov/niosh or OSHA www.osha.gov or http://www.elcosh.org/.

Ce spun Australienii despre evaluarea de riscuri

2010-06-16T13:52:00.001+03:00

Identifying hazards in the workplace

A guide for hazards in the workplace

Contents

Introduction

Executive summary

The four step risk management process

1. Identify the hazards

2. Assess the risks

3. Control the risks

4. Monitor and review

Glossary

Contacts

Meeting the standard (chart) insert

Acknowledgements and Disclaimer

Publication Details

-------------------------------------------------------------------------------

Introduction

Comcare has produced this booklet to help program managers and supervisors with responsibility for occupational health and safety (OHS). The book covers the use of risk management in occupational health and safety through a structured process.

Section 16. (2) (c) of the OHS (CE) Act says the employer must "ensure the safety at work of, and the absence of risks at work to the health of, the employees...".

Workplace injury and disease impacts heavily on the human and financial resources of Commonwealth agencies. Apart from our legal obligation to provide a healthy and safe workplace, it is good business sense for us to effectively manage health and safety hazards.

Recent studies show the indirect cost of workplace injury is between 7 and 20 times higher. Indirect costs include such things as absenteeism, loss of productivity, retraining, position backfilling, labour turnover, loss of skill and experience, and decreased morale.The information in this booklet may help you to understand the principles of risk management, and practise effective risk management in your workplace. Adopting a risk management program can lead to better practice and continuous improvement in OHS performance.

Introducing a risk management program can

• reduce costs

• increase productivity

• raise morale

• improve workplace relations.

The Safety, Rehabilitation and Compensation Commission has produced this booklet through its prevention program. The prevention program aims to ensure safe and healthy Commonwealth workplaces where

• managers and employees recognise and acknowledge their respective responsibilities and accountability for occupational health and safety

• occupational health and safety is an integral component of management systems and daily work practices

• the performance and outcomes of occupational health and safety achieve a standard of best practice.

Executive Summary

Workplace injury is a major cause of concern for all involved in occupational health and safety.

The factors which cause workplace accidents and occupational illnesses are called hazards. The need for systematic management of OHS hazards and their attendant risks applies to all organisations and all activities and functions within an organisation.

It is important to distinguish between hazard, risk and exposure when undertaking risk management.

Hazard is the potential for harm, or adverse effect on an employee's health. Anything which may cause injury or ill health to anyone at or near a workplace is a hazard.

Risk is the likelihood that a hazard will cause injury or ill health to anyone at or near a workplace. The level of risk increases with the severity of the hazard and the duration and frequency of exposure.

Exposure occurs when a person comes into contact with a hazard.

Risk management is a four step process

1. identify the hazard

2. assess the risk associated with the hazard

3. control the risk

4. review the process.

The first and most important step in reducing the likelihood of an accident is hazard identification. This means identifying all workplace situations or events that could cause injury or illness.

The second step is an assessment of the level of risk of the hazards you have identified. This step involves collecting information and making decisions. It is important you consider the extent of the harm or consequence from a hazard and the likelihood of harm occurring. If your assessment is that an unacceptable risk to health and safety exists, you must introduce controls to reduce the risk to an acceptable level.

There are three categories of control measures you might take. You can

• eliminate the hazard
• minimise the risk
• introduce `back-up' controls (when all other options in the previous categories have been exhausted).

The third step in effective risk management is to establish and maintain systems which give opportunity for regular evaluation and review procedures.

Evaluation means examining control measures to ensure risks are eliminated or reduced and have not caused new hazards presenting unacceptable risk. The review system applies to the overall risk management process and checks the process is working effectively to identify hazards and manage risks.

Risk management is an organisational issue and a successful program requires the commitment and cooperation of all. All program managers and their staff need to recognise the fundamental importance of occupational health and safety risk management for it to work. Best practice is embedding occupational health and safety risk management into daily usage at all levels of an organisation. Achieving best practice is how you can integrate risk management principles and practices into everyday business practice.

The four step risk management process

1. Identify the hazards

Hazard identification

The first step in reducing the likelihood of an accident is hazard identification. Hazard identification is identifying all situations or events that could cause injury or illness. Eliminating or minimising workplace hazards needs a systematic approach. It is essential to try and anticipate all possible hazards at the workplace - known as the `what if?' approach.

Hazards defined

A hazard is a source or potential source of human injury, ill health or disease. Anything which might cause injury or ill health to anyone at or near a workplace is a hazard. While some hazards are fairly obvious and easy to identify, others are not - for example exposure to noise, chemicals or radiation.

Classes of hazard

Hazards are classified into five different types. They are

• physical - includes floors, stairs, work platforms, steps, ladders, fire, falling objects, slippery surfaces, manual handling (lifting, pushing, pulling), excessively loud and prolonged noise, vibration, heat and cold, radiation, poor lighting, ventilation, air quality
• mechanical and/or electrical - includes electricity, machinery, equipment, pressure vessels, dangerous goods, fork lifts, cranes, hoists
• chemical - includes chemical substances such as acids or poisons and those that could lead to fire or explosion, cleaning agents, dusts and fumes from various processes such as welding
• biological - includes bacteria, viruses, mould, mildew, insects, vermin, animals
• psychosocial environment - includes workplace stressors arising from a variety of sources.

Note that some physical and chemical hazards can lead to fire, explosion and other safety hazards.

Methods for identifying hazards

The first step in control of a hazard is to identify and list them. There are many methods which are useful for identifying hazards, including

• injury and illness records - review your workers' compensation data and check the incidence, mechanism and agency of injury, and the cost to the organisation. These statistics can be analysed to alert the organisation to the presence of hazards
• staying informed on trends and developments in workplace health and safety, for example via the internet or OHS publications
• reviewing the potential impact of new work practices or equipment introduced into the workplace in line with legislative requirements
• doing walk-through surveys, inspections or safety audits in the workplace to evaluate the organisation's health and safety system
• considering OHS implications when analysing work processes
• investigating workplace incidents and `near hits' reports - in some cases there may be more than one hazard contributing to an incident
• getting feedback from employees can often provide valuable information about hazards, because they have hands-on experience in their work area
• consulting with employees, health and safety representatives and OHS Committee members
• benchmarking against or liaising with similar workplaces.

Summary of key points

• Conduct regular, systematic inspections of the workplace.
• Observe what hazards exist in the workplace and ask, `what if?'
• Listen to feedback from the people performing work tasks.
• Maintain records of the processes used to identify hazards.
• Talk to your health and safety representatives.

2. Assess the risks

Assessment of risks

When you identify a hazard, do a risk assessment. A risk assessment process means you
• gather information about each identified hazard
• consider the number of people exposed to each hazard and the duration of the exposure
• use the information to assess the likelihood and consequence of each hazard
• use a risk assessment table to work out the risk associated with each hazard.

Factors for consideration

You should consider the following factors during the risk assessment process
• the nature of the hazard posing the risk
• combinations of hazards
• types of injuries or illnesses foreseeable from exposure
• the consequences of duration and exposure to the hazard
• workplace and workstation layout
• working posture and position
• work organisation
• the introduction of new work processes
• skill and experience level of employees
• personal characteristics of employees exposed to the risk (colour blindness or hearing impairment)
• existing control measures in place such as the use of clothing and personal protective equipment.

Risk assessment table

One method of assessing risks is to use a risk assessment table. Record the risk rating for each hazard you have identified. To construct an assessment matrix, you can
• establish a specialist risk assessment team
• get expert or specialist advice
• brainstorm within the workplace, particularly with employees, health and safety representatives and OHS committee members - they are often a valuable source of information and experience.

Before introducing new or changed work practices, substances or plant - review your original assessment. It is good management to do regular reviews.

Risk assessment table

Using a risk assessment table

Assessments of likelihood and consequence can be translated into levels of risk using a risk assessment table. Areas of high risk can be given first priority for elimination or control in the workplace.

Consequence, or extent of the injury or ill health were it to occur, can be rated in the following way
• Fatality.
• Major or serious injury (serious damage to health which may be irreversible, requiring medical attention and ongoing treatment). Such an injury is likely to involve significant time off work.
• Minor injury (reversible health damage which may require medical attention but limited ongoing treatment). This is less likely to involve significant time off work.
• Negligible injuries (first aid only with little or no lost time). Unlikely to involve more than 1 day off work.

Likelihood, or the chance of each of the situations or events actually occurring, can be rated in the following way.
• Very likely (exposed to hazard continuously).
• Likely (exposed to hazard occasionally).
• Unlikely (could happen but only rarely).
• Highly unlikely (could happen, but probably never will).

This classification would be used very rarely.

Acting on the findings

The possible conclusions you might draw from your risk assessment process and the actions you might take are listed below.
1. Risks are not significant now and not likely to increase in future.

Actions
• end current assessment and record assessment details
• review assessment if situation changes or in 2 years
• provide induction and ongoing training
• follow safe working procedures.

2. Risks are significant but already effectively controlled. Could increase in the future.

Actions
• determine precautions to maintain controls and minimise chances of higher exposure occurring
• determine additional measures for regaining control if a high risk event occurs, despite precautions
• determine if monitoring or health surveillance is required to check effectiveness of controls
• review assessment if situation changes or in 2 years
• provide induction and ongoing training
• ensure that safe working procedures are followed.

3. Risks are significant now, and not adequately controlled.

Actions
• identify and implement immediate measures for preventing or controlling exposure
• consider stopping the process
• commence review of longer term control requirements
• re-evaluate exposures when the upgraded control measures are in place
• determine if monitoring or health surveillance is required
• provide induction and ongoing training
• ensure that safe working procedures are followed.

If you are still uncertain about risks and do not have enough information, or are uncertain about the degree of exposure, consider the actions listed below.
• Get more information. Apply good practice to minimise exposure until more information is available.
• Get specialist advice if necessary.
• Arrive at conclusion 1,2 or 3 and take the appropriate actions.

Summary of key points

Assess all reasonably foreseeable workplace hazards which may affect the health or safety of employees or other persons at work. Ask yourself
• how serious could it be?
• what is the likelihood of its occurrence?
• what is the significance of the risks?
• are risks assessed following the hazard identification exercise?
• are risks to others considered?
• are records of assessment maintained?
• which identified hazards create a significant risk?

3. Control the risks

Control measures

The correct course of action once a hazard is identified is to use control measures. These generally fall into three categories. You can
• eliminate the hazard
• minimise the risk
• use `back-up' controls when all other options in the previous categories have been exhausted.

The best way to control a hazard is to eliminate it. The elimination of a hazard is the first choice in a system called the `hierarchy of controls'.

Hierarchy of controls

There is an order of priority in hazard control.
• Eliminate the hazard from the workplace entirely. This is the best way to control a hazard. An example of elimination is to remove a noisy machine from a quiet area.
• Substitute or modify the hazard by replacing it with something less dangerous, for example, by using a paint which does not contain asthma-encouraging agents.
• Isolate the hazard by physically removing it from the workplace or by cordoning off the area in which a machine is used.
• Use engineering methods to control the hazard at its source. Tools and equipment can be redesigned, or enclosures, guards or local exhaust ventilation systems can be used to close off the source of a hazard.
• Use administrative controls. These are management strategies which can be introduced to ensure the health and safety of employees. Administrative procedures can reduce exposure to hazardous equipment and processes by limiting the time of exposure for example by job rotation or varying the time when a particular process is carried out.
• Introduce personal protective equipment (PPE) as an interim measure, to reduce exposure to a hazard.

Elimination

Where no hazard exists, no risk of injury or illness exists. For example
• remove trip hazards in a cluttered corridor
• dispose of unwanted chemicals
• eliminate hazardous plant or processes
• repair damaged equipment promptly
• increase use of email to reduce excessive photocopying and collation
• ensure new equipment meets the ergonomic needs of users.

Minimising the risk

This may entail

Substitution

If it is not possible to eliminate the hazard, substitute it with something - preferably of a lesser risk - which will still perform the same task in a satisfactory manner. For example
• substitute a hazardous chemical with a less dangerous one
• replace telephone handsets with headsets where there is frequent use of telephone
• substitute a less hazardous material to control a vapour hazard
• substitute a smaller package or container to reduce the risk of manual handling injuries such as back strain.

Modification

Change the plant or system of work to reduce hazards. For example
• redesign plant to reduce noise levels
• use a scissors-lift trolley to reducing bending while lifting
• install forced ventilation in photography darkrooms to remove vapours.

Isolation

Isolate the problem from staff. This is often done by using separate, purpose-built rooms, barricades, or sound barriers. This moves the hazardous process away from the main work area to a site where emissions can be controlled. For example
• isolate and store chemicals properly by using a fume cupboard
• isolate copying equipment and other machinery in soundproof rooms to reduce fumes and noise
• use security measures to protect staff.

Engineering controls

If you cannot eliminate a hazard of make a substitution to eliminate it, then reduce the chance of hazardous contact. Redesign equipment, work processes or tools to reduce or eliminate the risk. For example
• ensure proper machine guarding is in place
• use anti-glare screens on computer VDUs
• use mechanical aids to minimise manual handling injuries
• use ventilation to remove chemical fumes and dusts and using wetting down techniques to minimise dust levels
• change bench heights to reduce bending
• ensure ergonomic factors are taken into account.

`Back-up' controls

These controls are a `back-up' to the other categories. They should not be relied upon as the primary method to control risk - until all options to eliminate the hazard or minimise the risk have been exhausted. Sometimes `back-up' controls should be used as the initial control phase while elimination or minimisation is being evaluated and applied. Some examples of `back-up' controls are listed below.

Administrative controls

Training, job rotation, maintenance of plant and equipment, limitation of exposure time, provision of written work procedures. For example
• regularly maintain plant and equipment
• re-design jobs
• use team lifting
• limit exposure time to a hazard through staff rotation
• train and educate staff to
- identify and assess risks
- use methods of control
- apply legislative requirements
- implement safe manual handling techniques
- safely use mechanical aids and equipment.

Personal protective equipment (PPE)

Personal protective equipment (PPE) should only be used as a last resort. PPE is for short term solutions only. PPE protects an employee's body from hazards. PPE must be provided free of charge and maintained by the employer. Employers are also required to ensure that workers are trained in the proper use of PPE.

Employees have a responsibility to use PPE in accordance with their training and safe usage requirements. For example
• wear earplugs in noisy areas
• wear eye protection when working with hazardous chemicals
• wear gloves to protect against infection.

Specific controls to reduce risks

Select controls from as high up the hierarchy table as you can. The `elimination' method is the safest solution. In many cases you may need a combination of controls to reduce the level of risk. For example
• workplace design changes or task modification
• substituting an extremely hazardous chemical with a less hazardous one
• using a fume cupboard when handling the chemical
• ensuring exposure time is limited
• providing PPE to employees.

Reducing risk to an acceptable minimum will ensure optimum risk reduction for all.

Summary of key points

When you have completed the assessment process, take action to control the risks. Remember
• to eliminate the hazard as a first priority
• if the hazard cannot be eliminated - minimise the risks by
- substituting with something safer
- modifying the plant or system of work
- isolating the hazardous aspects of plant or systems
- introducing engineering controls
- to introduce `back-up' controls by
- implementing administrative controls and safe work practices
- supplying personal protective equipment (PPE).

Effective hazard control involves human, financial and physical resources.\

4. Monitor and review

A cyclical process

Risk management programs are cyclical, once current workplace hazards are successfully controlled the process does not stop. Systematic monitoring and reviews must be implemented because of the potential for new hazards to be introduced into a workplace. These hazards can be due to
• the use of new technology, equipment or substances
• the introduction of new work practices or procedures
• a change in work environment (moving to a different office, staff reduction)
• the introduction of new staff with different skill/knowledge levels.

Planning

Effective forward planning is an integral part of monitoring and reviewing risk management. You must address all issues before introducing new equipment and work procedures. For example, planning allows you to include OHS compliance into tender specifications for new equipment or services.

Record keeping

Record keeping is an important part of monitoring and review. Systematic records will help to identify hazards and review the effectiveness of risk controls. Keep records which show
• details of workplace inspections
• worksheets/checklists used to identify hazards
• methods used to assess risks
• control measures implemented
• reviews of workplace systems of work, or health and safety audits
• any action that has been taken to fix particular hazards
• instruction or training done to ensure staff competency
• health surveillance of staff
• maintenance of plant and equipment.

Achieving the desired results

It is important to keep checking that solutions to your workplace hazards are achieving the desired result. You can only ensure your control methods are working by regular monitoring and review.

Meeting best practice

Good hazard management will result in compliance with set performance indicators. This is a positive sign that your agency is on the way to OHS "best practice". Achieving best practice in OHS risk management results in
• increases in staff morale
• decreases in workers' compensation costs
• promotion of a `safety-conscious' culture in the workplace.

Summary of key points
• Has the program achieved its purpose?
• Does it work?
• Is it being adhered to?
• What has been done to control the hazard and what remains to be done?
• Are new hazard control measures required?

ce se mai vrea in Europa anilor 2010 referitor la riscuri

2010-06-04T12:30:00.001+03:00

Anticiparea riscurilor noi şi emergente

Anticiparea riscurilor reprezintă obiectivul principal identificat de Observatorul european al riscurilor în Strategia comunitară 2007-2012. În urma consultărilor şi dezbaterilor la care au participat experţi şi părţi interesate, s-a convenit asupra unei

Definiţii funcţionale a "riscurilor SSM emergente":

orice risc profesional nou şi cu evoluţie progresivă

.

Prin ‘nou’ se înţelege că:

riscul nu a existat anterior şi este provocat de procese sau tehnologii noi, tipuri noi de locuri de muncă sau modificări sociale sau organizaţionale; sau
o problemă existentă începe să fie considerată un risc atunci când are loc o modificare a percepţiei publice sau sociale; sau
o problemă existentă este identificată ca risc în urma unor noi descoperiri ştiinţifice.

Riscul este ‘progresiv’ dacă :

numărul pericolelor care duc la risc este în creştere; sau
expunerea la pericolul care duce la risc este în creştere (nivelul de expunere şi/sau numărul de persoane expuse); sau
efectul pericolului asupra sănătăţii lucrătorilor se amplifică (gravitatea afecţiunilor de sănătate şi/sau numărul persoanelor afectate).

Primele măsuri de identificare a riscurilor emergente au fost adoptate odată cu publicarea a patru rapoarte de prognoză privind riscurile emergente de natură fizică, biologică, psihosocială şi chimică. Aceste rapoarte reprezintă rezultatul consultării experţilor prin metoda Delphi şi au fost completate de numeroase studii ale literaturii de specialitate şi rapoarte detaliate, pentru analizarea riscurilor importante identificate în prognozele de specialitate, cum ar fi expunerea la nanomateriale la locul de muncă.

Strategia comunitară 2007-2012 actuală prevede că Observatorul european al riscurilor trebuie să ‘sporească gradul de anticipare a riscurilor, incluzând riscurile asociate noilor tehnologii, riscurile biologice, interfeţele complexe om-maşină şi impactul tendinţelor demografice’. Aceasta vine în sprijinul iniţiativei Observatorului’ de a lansa un proiect de previzionare prin care să fie dezvoltate o serie de scenarii de explorare a impactului progresului tehnologic asupra sănătăţii şi securităţii în muncă până în anul 2020. Proiectul se va concentra asupra „locurilor de muncă ecologice", deoarece curentul de „ecologizare" a economiei reprezintă oportunitatea de a anticipa potenţialele riscuri aferente noilor locuri de muncă şi de a adopta măsuri eficiente de prevenire a acestora. Scenariile realizate ar trebui să permită factorilor de decizie să evalueze cu mai mare eficienţă opţiunile pe care trebuie să le aibă în vedere pentru a crea un viitor mai bun pentru SSM.

sursa OHSA

Comentariul meu

Din acest mod de abordare inteleg ca evaluarea de riscuri trebuie sa fie dinamica,in continua schimbare si tot timpul in acord cu nivelul atins la data cand este facuta...deci,adio evaluarilor facute din birou,de pe internet,de catre persoane mai mult sau mai putin "abilitate de catre Ministerul Muncii".
Evaluarea de riscuri trebuie sa fie privita ca ceva propriu fiecarei organizatii,problema ce trebuie rezolvata din interiorul organizatiei de catre cei de acolo care cunosc cel mai bine cu ce se confrunta.

M-am gandit ca pot ajuta si pe altii

2010-05-17T17:03:00.003+03:00

Metoda "MERA" de evaluarea riscurilor de sanatate si securitate in munca (SSM) a fost publicata intr-o carte in anul 2006, de atunci lucrurile au mai evoluat din punct de vedere legislativ si al cerintelor proprii.
In 2010 a fost verificat textul si actualizat la cerintele aplicative actuale indicate de Agentia Europeana de Sanatate si Securitate in Munca (OSHA Eu),metoda in sine poate fi integrata si utilizata in managementul riscului dupa ISO 31000:2009 sau pentru respectarea cerintelor de implementare a OHSAS 18001:2008.

La ora actuala este disponibila o versiune noua a cartii MERA in varianta .pdf impreuna cu un set de modele de formulare ce pot fi aplicate. Pentru fiecare formular aveti si un exemplu de aplicare.

Pentru cei interesati se pot obtine urmatoarele produse:

"CARTEA MERA " Un set de documente in format .pdf care contine : cartea METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA MERA si formularele (model si exemplu de completare) utilizabile - la pretul de 100 lei
"Program de auto instruire cu metoda MERA" sub forma unui produs in format pagina web.,care contine o serie de prezentari, filme, cerinte legislative aplicabile, necesare intelegerii metodei si aplicarii ei in cunostinta de cauza de catre persoane individuale - la pretul de 250 lei . Acest produs contine si cartea.

Cum comandati?
Comanda la e-mail savaioan@rdslink.ro
unde indicati: persoana de contact/beneficiarul;e-mailul;telefon contact;adresa locatiei de expediere a coletului;datele firmei daca este nevoie de facturare.....insotite de dorinta dvs.....care dintre produse.
Cum se livreaza?
Produsele se pot transmite pe internet la adresele e-mail indicate de clienti si la cerere pe suport CD transmis prin posta la adresa indicata insotite de factura.
Cum se plateste?
Prin virarea sumei in contul RO78 RZBR 0000 0600 0898 9919 Raiffeisen Bank
SAVA IOAN MINA PFA
Prin ramburs postal la produsele trimise prin posta (valoarea rambursului include taxele de posta)
Cand se livreaza?
Produsele tranmise pe internet numai dupa ce se face dovada efectuarii platii (o copie dupa documentul de plata scanat si trimis la e-mailul indicat)
Produsele livrabile prin posta ,a doua zi dupa inregistrarea comenzii.
Clauza de fair play
Produsele sunt destinate utilizarii in interes personal de catre evaluatori individuali in zonele in care au acces pentru evaluarea riscurilor.
Este interzisa revinderea metodei de evaluare ,a documentelor aferente metodei altor persoane interesate.
Initierea unor cursuri de trainig privind metoda de evaluare MERA,pe baza materialelor cumparate de catre orice persoana este prohibita.

Din cartea Metoda de evaluare a riscurilor de SSM - MERA cod.ISBN 973-750-032-6 editia 2006, mai sunt disponibile cca. 100 exemplare,care pot fi cerute pe internet la e-mailul savaioan@rdslink.ro ,se expediaza prin posta cu ramburs in valoare de 500 lei,la adresa indicata de solicitanti.

Lucruri mai noi

2010-05-15T18:39:00.001+03:00

De cand a aprut ISO 31000 un standard de management al riscului nu am intalnit reactii Roamanesti la aplicarea lui....pacat...se poate aplica principiul la fel de bine si la riscurile de sanatate si securitate in munca.
Poate sunteti interesati de acest sandard si de ISO 31010 care trateaza managementul riscurilor- metode de evaluare a riscurilor...se poate face un training pe aceste perobleme,daca cineva doreste....e-mail ioanmina@yahoo.com

Se innoieste gandirea despre riscuri

2010-03-02T18:56:00.001+02:00

Preocuparile pe plan mondial privind managementul riscurilor au fost in sfarsit standardizate, a aparut ISO /FDIS 31000:2008 Managementul riscului- Principii si ghid si IEC/FDIS 31010 Managementul riscului - tehnici de evaluare. Aceste standarde nu sunt utilizate pentru certificare.

Dau pentru inceput o definitie care este prilej de meditatie pentru cei care au preocupari in domeniu.

Definitia riscului

________________________________________

Definitia riscului: efectul incertitudinii asupra obiectivelor

Nota 1 - Un efect este o deviatie de la asteptarile pozitive sau negative

Nota 2 - Obiectivele pot avea diferite aspecte ( financire, sanatate si securitate in munca, tinte de mediu ) si pot fi aplicate la diferite nivele (strategic, pe intreaga organizatie, proiectare, produse si procese)

Nota 3 - Riscul este caracterizat prin relatia dintre evenimentele potentiale si consecintele lor sau o combinatie a acestora.

Nota 4 - Riscul poate fi exprimat in termeni de combinatie a consecintelor unui eveniment (incluzand si schimbarea de circumstante) si probabilitatea asociata acestei manifestari.

Nota 5 - Incertitudinea este o stare,uneori subiectiva,a deficientelor, a informatiilor legate de intelegerea sau cunoasterea unui eveniment,a consecintelor sale sau a probabilitatii.

Reference: AS/NZS/ISO 31000 Risk Management-2009

O parere a Agentiei Europene de SSM (OSHA)

2009-10-07T17:52:00.000+03:00

Cum se realizează o evaluare a riscurilor
La nivelul Uniunii Europene, nu există reguli fixe în legătură cu modul de realizare a evaluărilor riscurilor . Însă, există două principii care trebuie să fie întotdeauna avute în vedere când se abordează o evaluare a riscurilor:
- structurarea evaluării pentru a asigura abordarea tuturor pericolelor şi riscurilor relevante (de exemplu, să nu se neglijeze sarcini precum curăţenia, care pot fi realizate în afara orelor normale de lucru, sau departamentele conexe, precum compactarea deşeurilor);
- când se identifică un risc, se porneşte de la primele principii în procesul de evaluare, prin identificarea posibilităţii de eliminare a riscului respectiv.

Abordarea evaluării riscurilor în etape
Liniile directoare europene privind evaluarea riscurilor la locul de muncă propun o abordare bazată pe un număr de etape diferite.
Aceasta nu este singura metodă de realizare a unei evaluări a riscurilor, există o varietate de metodologii pentru atingerea aceluiaşi obiectiv. Nu există o metodă unică “potrivită” pentru realizarea unei evaluări a riscurilor, iar în diferite împrejurări pot funcţiona diferite abordări.
Procedura de evaluare a riscurilor (care cuprinde elemente de gestionare a riscurilor) poate fi împărţită într-o serie de etape.

Stabilirea unui program de evaluare a riscurilor la locul de muncă şi structurarea evaluării (deciderea asupra abordării: geografice/funcţionale/procesuale/de flux)
1.Colectarea informaţiilor
2.Identificarea pericolelor
3.Identificarea persoanelor expuse
4.Identificarea tipurilor de expunere în rândul celor expuşi
5.Evaluarea riscurilor (probabilitatea vătămării/gradul de vătămare în circumstanţele existente) 6.Cercetarea opţiunilor pentru eliminarea sau controlarea riscurilor
7.Stabilirea priorităţilor activităţilor şi deciderea asupra măsurilor de control
8.Punerea în aplicare a măsurilor de control
9.Înregistrarea evaluării
10.Măsurarea eficienţei activităţii
11.Revizuirea şi analizarea (dacă se introduc schimbări sau dacă revizuirea se face periodic)
12.Monitorizarea programului de evaluare a riscurilor

Pentru mai multe întreprinderi, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, o abordare simplă, în cinci etape (care cuprinde elemente de gestionare a riscurilor), precum cea prezentată mai jos, ar trebui să funcţioneze la fel de bine.
Etapa 1. Identificarea pericolelor şi a persoanelor expuse Identificarea surselor posibile de vătămare la locul de muncă şi a lucrătorilor care pot fi expuşi pericolelor.
Etapa 2. Evaluarea riscurilor şi clasificarea acestora în ordine prioritară Evaluarea riscurilor existente (gravitatea şi probabilitatea unor posibile vătămări…) şi clasificarea acestora în ordine prioritară în funcţie de importanţă.
Etapa 3. Deciderea acţiunilor preventive Identificarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau ţinerea sub control a riscurilor.
Etapa 4. Adoptarea de măsuri concreteAdoptarea măsurilor de prevenire şi protecţie pe baza unui plan care stabileşte ordinea de prioritate.
Etapa 5. Monitorizarea şi revizuirea Evaluarea trebuie revizuită la intervale regulate, pentru a asigura o actualizare permanentă. Însă, este important de ştiut faptul că există şi alte metode care funcţionează la fel de bine, mai ales în cazul unor riscuri şi circumstanţe mai complexe.

Tipul de abordare aplicat pentru evaluare va depinde de:
- felul locului de muncă (de exemplu, un loc de muncă fix sau unul care implică deplasarea)
- tipul procesului (de exemplu, operaţiuni repetate, procese de dezvoltare/schimbare, munca la cerere)
- sarcina realizată (de exemplu, sarcini repetate, ocazionale sau cu un grad ridicat de risc)
- complexitatea tehnică a activitaţior.

În unele cazuri, poate fi potrivit un singur exerciţiu de evaluare care să acopere toate riscurile sau activitatea de la locul de muncă. În alte cazuri, este posibil ca diferite abordări să fie potrivite pentru diferite părţi ale unui loc de muncă.

Sursa: OSHA agentia europeana\Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca - ROMANIA.htm

e mai greu sa schimbi conceptii

2009-09-10T16:23:00.000+03:00

Am fost la inceputul acestui an lector asociat la Ford Romania Craiova. Ford este o firma serioasa cu experienta indelungata in managementul resurselor umane si trainingul in vederea obtinerii eficientei maxime de la om. In ultima perioada a investit peste 1 milion de euro in traning de productie,management si OHS.

Acolo Nu se incepe nimic fara a fi efectuata o evaluare de riscuri de OHS si fara a fi instruiti participantii la executarea acelor actiuni sau activitati.
Dupa parcurgerea unui modul de training de 2 zile orice conducator de formatie sau responsabil de lucrari este capabil sa aplice metoda de evaluare Ford care are la baza grila prezentata in imagine. Important este sa identifice si evalueze riscurile semnificative si predoinante si sa stabileasca masurile de prevenire si protectie specifice acestora pe un formular,care este afisat la locul de desfasurare a activitatilor si semnat de persoanele responsabile cu asigurarea masurilor,cu acest formular se instruiesc lucratorii.
Nu este nevoie de evaluatori cu diplome postuniversitare,pentru ca acestia sunt departe de realitatea faptica. Procedura este rapida,practica si utila .

NB. Am vazut tomurile de hartie care constituiau evaluarile de risc prin metoda Pece,pe vremea firmei Daewoo...sunt sigur ca nu le-a parcurs nimeni.

Experienta...despre evaluarea riscurilor

2009-06-12T15:55:00.000+03:00

In ultima vreme am facut o multime de audituri de cerificare pentru sistemul OHSAS 18001. Standardul respectiv are o cerinta clara la clauza 4.3.1 identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor...din pacate nimeni din cei auditati nu a inteles corect si complet cerinta standardului privind efectuarea evaluarilor de risc pentru : activitatile de rutina si cele de non rutina. La orice firma lista de activitati desfasurate in mod normal nu se potriveste cu lista posturilor de lucru sau a ocupatiilor..si iese o adevatara harababura cu evaluarea de riscuri care nu acopera tot ce se afla in desfasurare sau se doreste pentru viitor.
Majoritatea firmelor au aplicat metoda de evaluare INCDPM pe posturi de lucru si executa activitati care nu au nici o legatura cu evaluarile existente.
Se pune intrebarea : pot sluji aceste evaluari la determinarea unor riscuri semnificative sau predominante pentru organizatie,care sa poata fundamenta obiective pentru sistemul de management de SSO?
Practica a dovedit ca din tomurile de hartie care atesta efectuarea evaluarilor dupa metoda INCDPM,nimeni nu a putut sa traga o concluzie asupra riscurilor semnificative...si mai mult...procentul celor care au citit si inteles evaluarile este foarte scazut,materialul cu evaluarile pare inabordabil pentru instruiri si consecintele privind vatamarile par descurajante si contraproductive.
Ce-i de facut: fiecare organizatie care doreste certificarea dupa OHSAS 18001 trebuie sa aleaga o metoda de evaluare potrivita specificului ei,iar aplicarea metodei sa confere dovezi pentru respectarea cerintelor de la clauza 4.3.1 din standard,capabile sa fundamenteze obiective de SSO utile bunului mers al activtatilor organizatiei.

cat rau fac deprinderile unice si lipsa de informare

2009-02-17T11:56:00.000+02:00

Am calatorit mult prin tara,am vazut multe firme sau organizatii si referitor la evaluarile de riscuri de SSM am intalnit mai multe obiceiuri orientate spre acelasi fel de deprindere si aici vorbesc despre invatarea organizata si finalizata cu o diploma a metodei de evaluare INCDPM. De parca cunoasterea acestei metode de evaluare si practicarea ei intr-un fel iti da un fel de statut de superioritate fata de ceilalti,ca si cum ai fi detinatorul unui adevar absolut.Lucrul deosebit de nociv este ca multe din persoanele instruite ca evaluatori cu metoda sus amintita refuza sa mai adopte un stil de gandire deschisa si nu mai admit alte abordari.
Din pacate nu este nici pe departe asa, nimeni nu poate face evaluari de la distanta sau la comanda pentru o lista de posturi de lucru fara sa cunoasca specificul real al activitatilor desfasurate.
Implicarea directa in activitatile desfasurate impreuna cu un minimum de cunostinte de specialitate este singurul factor de succes al unei evaluari de riscuri,care trebuie in primul rand sa fie realista.O evaluare de riscuri de SSM trebuie facuta in folosul celor care lucreaza si desfasoara o anumita activitate.

evaluarea de riscuri de SSM trebuie sa va puna cateva probleme

2008-09-25T18:41:00.000+03:00

1. la ce va trebuie evaluarea? multi cred ca obtinerea unor tomuri de hartie cu fise de evaluare rezolva problemele...gresit...acestea pot multumi eventual organele de inspectia muncii
2. cat timp este valabila evaluarea de risc ? nu este o perioada predefinita,de fapt evaluarea este imaginea luata la un moment dat la locul respectiv de munca...orice schimbare de acolo reclama alta evaluare de risc
3. cine este bine sa faca evaluarile de risc? ca acestea sa fie utile pentru activitatile respective,trebuie sa fie facute de cei care conduc si dau sarcinile de munca
4. cum este mai bine ? la fiecare activitate sa fie pregatite mai multe persoane cu metoda de evaluare,pe care sa o poata pune in aplicare ori de cate ori este necesar
5. care este rolul evaluatorului scolit si autorizat de cineva? sa-i invete pe altii cum se practica metoda de evaluare si in nici un caz sa monopolizeze aceasta activitate cu scop comercial

Ininte de a contracta o evaluare de riscuri reflectati si asupra acestor intrebari....Succes

cum intelege lumea evaluarea de riscuri in 2008

2008-08-19T14:11:00.000+03:00

exista prevederi legale in Legea 319 care spun ca fiecare angajator trebuie sa fie in posesia unei evaluari de riscuri...sunt controale de la ITM care sustin ca nu exista la un agent economic o evaluare de riscuri si un plan de porevenire si protectie bazat pe aceasta...amenda ce se poate aplica este de 5000 lei pentru neducerea la indeplinire a masurii dispuse in actul de control...
ce -i de facut ?
-gasim pe cineva care sa ne faca evaluarea de riscuri si planul si platim un onorariu pentru prestatie sau
-ne instruim o persoana sau mai multe ca sa efectueze evaluarea de riscuri dupa o metoda aflata pe piata si o invatam pe aceasta sa compuna un plan de prevenire si protectie...dar si instruirea persoanelor costa
ce nu stie lumea si poate nici cei care controleaza de la ITM?
-evaluarile de riscuri au un scop utilitar,adica te ajuta sa faci ceva stiind de ce sa te feresti
-evaluarile de riscuri nu sunt definitive odata facute,pentru ca tot timpul apar schimbari in activitatile efectuate care induc riscuri noi sau modificate ca nivel
-evaluarile de riscuri trebuie sa fie legate de ceeace se face practic la un moment dat si nu trebuie sa contina riscuri ipotetice care nu au sansa sa apara sau probabilitatea lor de aparitie este asa de mica incat devine nesemnificativa pentru activitatea respectiva
apare deci o dilema
pe ce dai banii daca soliciti un serviciu de evaluare de riscuri?
cele mai indicate sunt serviciile de evaluare efectuate de profesionisti,care pot sesiza prin observare directa riscurile semnificative si previzibile la activitatile desfasurate,astfel incat masurile de prevenire si protectie sa fie reale,viabile si nu simple indicatii de a respecta legislatia....a respecta legislatia este ceva obligatoriu si nu trebuie cuprins in planul de prevenire si protectie

exista o parere oficiala despre evaluarea de riscuri in stndardul OHSAS 18002:2008

2008-03-17T17:36:00.000+02:00

There is no single methodology for hazard identification and risk assessment that will suit all organizations. Hazard identification and risk assessment methodologies vary greatly across industries, ranging from simple assessments to complex quantitative analyses with extensive documentation. Individual hazards may require that different methods be used, e.g. an assessment of long term exposure to chemicals may need a different method than that taken for equipment safety or for assessing an office workstation. Each organization should choose approaches that are appropriate to its scope, nature and size, and which meet its needs in terms of detail, complexity, time, cost and availability of reliable data. Taken together, the chosen approaches should result in a comprehensive methodology for the ongoing evaluation of the organization’s risks.

O sa o traduc mai tarziu pentru cei care nu inteleg !

4.3.1.4 Risk assessment
4.3.1.4.1 General
Risk is the combination of the likelihood of an occurrence of a hazardous event or exposure(s) and the severity of injury or ill heath (3.8) that can be caused by the event or exposure(s) (see 3.21).
Risk assessment is a process of evaluating the risk(s) arising from a hazard(s), taking into account the adequacy of any existing controls, and deciding whether the level of risk(s) is acceptable (see 3.22).
An acceptable risk is a risk that has been reduced to a level that the organization is willing to assume with respect to its legal obligation, its OH&S policy and its OH&S objectives.
NOTE Some reference documents use the term "risk assessment" to encompass the entire process of hazard identification, determination of risk, and the selection of appropriate risk reduction or risk control measures. OHSAS 18001 and OHSAS 18002 refer to the individual elements of this process separately and use the term "risk assessment" to refer to the second of its steps, namely the determination of risk.

Poate inteleg toti specialistii in evaluare de riscuri ca scopul evaluarii nu este a fabrica hartii care sa dovedeasca respectarea cerintelor legale, ci...de a evalua acele ricuri care au un impact directa asupra oamenilor care lucreaza undeva.

ce mai spun prietenii

2008-02-09T17:50:00.000+02:00

parerile coincid..............

un prieten Gigi Popa a pus urmatorul comentariu,mi se pare interesant

« Furatul caciulii la romani
Limba romana si expresiile ei fara rost »
Filozofia evaluarii riscurilor profesionale
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006 stabileste ca obligatie a angajatorilor sa evalueze riscurile profesionale existente la toate locurile de munca. Prevederea este conforma cu normele europene.
Plecand de la teoria riscurilor, am sa fac cateva “speculatii”:
-termeni aplicabili: riscuri, incertitudini, ignoranta, probabilitati,
-riscul este cuantificabil, nesiguranta nu,
-una este sa stii ca ai 50 % sanse ca ceva sa mearga prost si alta este sa nu ai habar ce sanse ai,
-conteaza sa stii ceea ce stii si cat nu sti,
-este riscanta situatia in care nu stim nici macar ce nu stim,
-ignoranta poate duce la accidente,
-in cazul riscului poti invinge intamplarea cu probabilitati, iar in cazul incertitudinii nici macar nu poti folosi probabilitati,
-uneori ignoranta poate fi cuantificabila.
Rostul acestei prezentari a filozofiei riscului am facut-o pentru a intelege complexitatea actiunii de evaluare a riscurilor profesionale.
Pe plan european (conform unui raport al forului european care gestioneaza securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor UE, raport publicat pe site-ul inspectiei muncii) majoritatea tarilor care au adoptat prin legislatia nationala aceasta prevedere (evaluare riscuri profesionale), intampina mari greutati in implementarea acesteia, cauzate de o legislatie incompleta, ineficienta si rigida. Putem concluziona, fara a gresi prea mult, ca si la nivel european, evaluarea riscurilor profesionale este la inceput, ca se cauta noi directii pentru a se putea crea modele, general valabile (sau cat mai acoperitoare) pe ramuri de activitate.
Romania nu face exceptie. Legislatie generala exista. S-au emis si 2 ghiduri, facute de catre inspectia muncii respectiv INCDPM, care incearca sa dea o tenta organizata a actiunii de evaluare a riscurilor profesionale. Putin, incomplet, de perfectionat masiv in viitor.
Problema este alta si poate deveni cronica. Inspectorii de munca au inceput sa aplice amenzi contraventionale substantiale, pentru a obliga angajatorii sa-si intocmeasca evaluarile de risc profesional (actiune de fatada) si sa-si scolarizeze cat mai multi lucratori prin cursuri platite, organizate de catre firme de profil, unde inspectorii de munca predau cursul. Ca se organizeaza cursuri nu este rau, nici ca inspectorii de munca mai castiga un ban in plus (de altfel in afara orelor de program). Rau este ca cei care urmeaza cursul nu se aleg cu mare lucru, incearca sa faca o evaluare dupa ghidul pe care il au la indemana, dar rezultatul este o analiza de mantuiala, neprofesionista, lipsita de particularitatile specifice ale locurilor de munca. Intr-un cuvant, se realizeaza o lucrare de dragul de a se bifa o actiune si de a arata inspectorului de munca ceva, care nu ajuta prea mult la stabilirea unor masuri eficiente de prevenire si protectie.
Nu cred ca acesta este scopul prevederii legislative.
Periculos este ca pe internet au aparut diferite oferte de a copia ghidul inspectiei muncii si indemnul de a bifa ceva acolo pe formulare, pentru a face astfel, cica, materialul cerut de catre inspectorii de munca. Este adevarat ca procedand astfel, costurile sunt minime.
Complet gresit. O evaluare cat de cat realista nu poate fi facuta decat de catre o comisie numita la nivelul agentilor economici, cu participarea de specialisti pe diferite domenii tehnice si persoane fizice/ firme autorizate, servicii externe de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca. O evaluare competenta (in limita cunoasterii actuale a problematicii europene si romanesti) costa 500-1.000 euro/ loc de munca. Si firmele de audit care presteaza si activitati de auditare in domeniul securitatii si sanatatii in munca apeleaza la auditori proprii si experti autorizati, externi (colaboratori).
Gresit. Evaluarile neprofesioniste sunt hartii inutile, care nu stau in picioare in fata unei expertize tehnice judiciare, competente. Daca inspectorii de munca au vazut materialele si nu au stabilit masuri cu termene si responsabilitati, sunt ei raspunzatori in fata legii ? Legea nr. 319/ 2007 nu-i face raspunzatori. Dar codul de procedura penala, respectiv codul de procedura civila ?
Ma intreb cati dintre inspectorii de munca stiu sa intocmeasca un astfel de material, pentru evaluarea riscurilor profesionale ? Nu am date care sa-mi dea un raspuns pozitiv.
Personal consider ca in afara prevederii obligativitatii intocmirii evaluarii de riscuri profesionale, de catre angajatori, nu exista alte lamuriri legislative coerente care sa arate si cum trebuie facuta evaluarea

frecvent questions

2008-01-25T16:54:00.000+02:00

Am fost intrebat daca tin cursuri de evaluare riscuri de SSM?
R: tin astfel de cursuri la cererea oranizatiilor sau beneficiarilor celor care vor sa faca evaluarea de riscuri de SSM dupa metoda MERA,ca evaluatori interni. Evaluatorii interni pot practica evaluarea de riscuri la locurile de munca proprii si nu pentru a comercializa aceasta practica.
Cati cursanti sunt minimum pentru curs?
R:grupa optima este de 6-10 persoane
Daca se cumpara cartea MERA se poate incepe o activitate de evaluare din proprie in itiativa?
R: este recomandat sa se aplice metoda controlat cu cumpararea unei licente de utilizare de la autor,dupa o discutie prealabila cu acesta...astfel sunteti feriti de inconvenientele aparate datorita reclamarii dreptului de autor asupra metodei
Unde se poate procura cartea MERA?
R: adesandu-va autorului tel.0744560170 pret 45 lei/exemplar + taxele postale
Ce avantaje am daca aplic metoda de evaluare MERA fata de alte metode?
R: metodele altenative de evaluare ofera o alta abordare a acestui sistem,MERA va ofera o metoda care reflecta realitatea existenta la locurile de munca la data evaluarii si nu tine seama de riscurile imaginare sau care au probabilitate infima de manifestare...deci reflecta realitatea de functionare normala

metoda MERA o abordare grafica noua a evaluarilor de risc

2008-01-16T12:58:00.001+02:00

NOMOGRAMA.................

vizualizati situul de oferta

2008-01-16T12:37:00.000+02:00

http://www.radusava.3x.ro

CV-ul meu

2008-01-14T12:16:00.000+02:00

http://www.radusava.3x.ro/ ; http://www.radusava.home.ro/

2008-01-14T12:15:00.001+02:00

metoda MERA utilizata fara drept

2008-01-14T12:13:00.000+02:00

Am publicat metoda de evaluare a riscurilor de SSM "MERA" in 2006 intr-o carte ISBN 973-750-032-6 si am pretentia ca utilizarea fara drept a acestei metode de evaluare este sub incidenta legii drepturilor de autor.
Din pacate am deja exemple de utilizare fara drept sau fara a plati,cel putin simbolic,dreptul de autor la cateva firme mari din Ramnicu Valcea : S.C.Protectchim S.A; S.C.Oltchim S.A.
Este o practica lipsita de fair-play fata de o colaborare de peste 7 ani cu aceste firme

2008-01-14T12:09:00.000+02:00